Pe țărmuri de vară
Ard și se cern
Nisipuri uitate
Din timpul etern.
În zare se-aude
Amurgul, cum curge;
Marea în valuri
Se zbate, se frânge.
Pe țărmuri, blând, scrie,
În versuri de spumă,
Marea, poeme;
E pace și-i lună.
Vreau să cuprind,
În palme, nisipul,
S-aud cum se-oprește,
În noi, infinitul.
Vreau să îmi curgă
În trupu-mi tăcerea
Mării albastre
Ce-și cântă durerea.
Să mă rescriu
Din mări de nisip,
Să fiu precum timpul,
Trecător și sublim.
Să mă renasc
Din valuri pe țărm,
Să fiu precum timpul,
Efemer și etern.