Tablou de seară
Se zbat pe ramuri frunzele-n lumină
Ca niște-oglinzi ce tremură în vânt,
Ca niște mâini ce cântă la vioară
Roz simfonii, sub cerul mare, blând.
La ceas de seară, cum adie vântul
Amestecând petale de cireși,
Simt un miros de blândă fericire,
De-un vis ce îl purtam în noi, mai ieri.